Ansamblul „Rapsodia Hârlăului”

            Cine suntem

       Jocul şi cântecul popular sunt o realitate complexă a folclorului nostru contemporan. Pentru cultura noastră populară tradiţia folclorică reprezintă o parte importantă a moştenirii culturale. Ca atare ea este preluată şi valorificată în forme organizate, dar şi pe căile tradiţionale ale transmiterii folclorului de la o generaţie la alta.

Din totdeauna viaţa oamenilor era şi este organizată după rânduiala tradiţională a obiceiurilor, se spuneau şi încă se mai spun poveşti, se cântau cântece bătrâneşti, iar în zilele de sărbătoare lumea satului ieşea la horă, flăcăii şi fetele luându-se la întrecere în cântec şi în joc, în acordurile unei fanfare sau a unui taraf, sau în cel mai rău caz, a unui singur vestit lăutar.

În condiţiile actuale se poate vorbi de o cultură predominant folclorică a satelor şi a localităţilor urbane, de un nou peisaj cultural în care folclorul continuă să fie predominant şi în care rolul de organizator îl au fundaţiile culturale, instituţiile de educaţie. În noua viaţă culturală a satului şi oraşului, folclorul tradiţional trece printr-un intens proces de transformare. O serie de vechi deprinderi, rituri şi obiceiuri legate de practica tradiţională a muncilor agricole, spre exemplu, bazate pe credinţe şi superstiţii,  dispar, pur şi simplu. Alte obiceiuri, cum sunt cele prilejuite de sărbătorile de iarnă, cele din cadrul sărbătorilor de Anul Nou, colindele, pluguşorul, jocurile cu capra sau cu ţurca, cu ursul şi cu cerbul, străvechi urări de belşug şi viaţă fericită pentru anul care vine, se transformă în cântece de felicitare sau în manifestări spectaculare menite să dea mai multă culoare şi veselie petrecerilor, ele devenind bunuri de mare valoare artistică ale tradiţiei noastre culturale.

Aruncând o privire generală asupra folclorului tradiţional al obiceiurilor putem afirma că aceste străvechi manifestări populare se integrează în viaţa satelor şi că noua funcţionalitate accentuează valoarea lor artistică, scoate mai bine în relief caracterul lor spectacular.

Categoriile cele mai vii ale folclorului contemporan sunt astăzi cântecele vocale şi instrumentale şi dansurile. Alături de vechile şi neimitabilele doine, de cântecul de jale, de cătănie, de cântecele de dragoste şi dor, de cântece de bucurie, de petrecere şi cântece satirice, de strigături, toate acestea îşi păstrează şi astăzi vigoarea şi savoarea. Şi de aceeaşi vigoare se bucură şi dansurile şi muzica instrumentală. Aceste categorii ale folclorului, dansurile şi muzica instrumentală şi cea vocală, trăiesc, în condiţiile actuale, o dezvoltare fără precedent, nemaiîntâlnită până acum în folclorul nostru românesc.

Valorificat în cadrul mişcării artistice de amatori, al marilor ansambluri artistice, folclorul face parte integrantă din viaţa culturală a fiecărei comunităţi, instituţii sau asociaţii şi fundaţii artistice şi se transmite de la o generaţie la alta.

Având în vedere toate acestea, dar şi faptul că Hîrlăul se află situat într-o vatră folclorică bogată şi cu vechi tradiţii, având în vedere funcţia educativă a  Liceului Tehnologic Hîrlău şi atribuţiile ce-i revin pentru valorificarea folclorului local, cât şi faptul că elevii acestei instituţii provin din zona folclorică a Hîrlăului, beneficiind de îndrumarea şi măiestria artistică a unuia dintre consacraţii coregrafi ai Moldovei, maestrul coregraf Viorel Vatamaniuc, cât şi de  iscusinţa şi priceperea prof. Gabriela Sandu, coregraf cu merite incontestabile în pregătirea artistică a colectivelor de elevi, Liceul Tehnologic Hîrlău, în şedinţa sa din 20 octombrie 2012 hotărăşte înfiinţarea Ansamblului Folcloric Tradiţional „Rapsodia Hîrlăului” care va reprezenta şcoala la toate Concursurile şi Festivalurile Naţionale şi Internaţionale de Folclor.

         Născut din dragostea pentru rădăcinile moldovenești, Ansamblul „Rapsodia Hârlăului” reprezintă un pilon cultural al LICEULUI TEHNOLOGIC HÂRLĂU. De peste un deceniu, ansamblul nostru duce mai departe frumusețea jocului popular, fiind o punte între generații și un ambasador al identității noastre locale.

       Repere Istorice și Conducere Artistică

Evoluția noastră este marcată de profesionalismul unor mentori dedicați, care au modelat pașii și spiritul tinerilor dansatori:

• Fondarea (2012):Ansamblul a fost înființat în anul 2012, pornind la drum cu misiunea de a conserva tezaurul coregrafic al zonei. Ansamblul nostru s-a născut din dorința pură de a conserva și de a duce mai departe tezaurul inestimabil al jocurilor populare din zona Moldovei. Sub îndrumarea atentă a profesoarei Gabriela Sandu și sub bagheta coregrafică a maestrului Viorel Vatamaniuc, grupul a devenit rapid un etalon de autenticitate și profesionalism artistic.
• Perioada de Consolidare (2012 – 2018):Sub îndrumarea maestrului coregraf Viorel Vatamaniuc și a domnului profesor G. Sandu, ansamblul și-a definit stilul interpretativ, participând la numeroase festivaluri și spectacole care au pus Hârlăul pe harta folclorică a județului Iași.
• Continuitate (2021 – 2023): În această etapă recentă, ansamblul a funcționat sub coordonarea exclusivă a domnului profesor G. Sandu, continuând să promoveze autenticitatea dansului moldovenesc și să mențină vie flacăra tradiției, în ciuda provocărilor vremii.

2024-2025–Sub îndrumarea coregrafului Dan Cernat, continuăm promovarea traditiilor și a dansurilor de pe plaiurile moldave.

          Repertoriu
           Specificul ansamblului este definit de vigoarea și eleganța dansurilor moldovenești. De la bătutele ritmate și sârbele pline de energie, până la horele domoale care evocă spiritul satului de odinioară, fiecare coregrafie semnată de Viorel Vatamaniuc este o poveste spusă prin mișcare. Costumele tradiționale, respectul pentru pașii autentici și disciplina artistică imprimată de Gabriela Sandu , fac din fiecare apariție un spectacol de neuitat. 

          Recunoaștere și Performanță
          De la primii pași pe scenă în 2012 și până în prezent, parcursul ansamblului a fost marcat de o ascensiune continuă.          Ansamblul folcloric  ” RAPSODIA HÂRLĂULUI” s-a distins ca o formație autentică și care a pus în valoare tradițiile folclorice din această zonă.

Talentul și munca asiduă a tinerilor dansatori au fost răsplătite cu numeroase Premii de Excelență, PREMII I, II, III și trofee la festivaluri de prestigiu, atât la nivel național, cât și internațional. Aceste distincții confirmă statutul ansamblului de veritabil ambasador al culturii moldovenești.

          Misiune
          Astăzi, după mai bine de un deceniu de activitate, ansamblul continuă să fie o „școală a caracterelor”, unde dragostea pentru neam și tradiție este transmisă noilor generații. Rămânem dedicați scenei, publicului și, mai ales, moștenirii culturale care ne definește ca români.

Ne propunem să:

1. Transmitem tinerelor generații respectul pentru portul popular și jocurile strămoșești.
2. Reprezentăm comunitatea din Hârlău cu mândrie la nivel regional și național.
3. Păstrăm vie memoria coregrafică lăsată de mentorii noștri.

   „Jocul nostru este povestea pământului pe care călcăm.”

Jocul şi cântecul popular sunt o realitate complexă a folclorului nostru contemporan. Pentru cultura noastră populară tradiţia folclorică reprezintă o parte importantă a moştenirii culturale. Ca atare ea este preluată şi valorificată în forme organizate, dar şi pe căile tradiţionale ale transmiterii folclorului de la o generaţie la alta.

Din totdeauna viaţa oamenilor era şi este organizată după rânduiala tradiţională a obiceiurilor, se spuneau şi încă se mai spun poveşti, se cântau cântece bătrâneşti, iar în zilele de sărbătoare lumea satului ieşea la horă, flăcăii şi fetele luându-se la întrecere în cântec şi în joc, în acordurile unei fanfare sau a unui taraf, sau în cel mai rău caz, a unui singur vestit lăutar.

În condiţiile actuale se poate vorbi de o cultură predominant folclorică a satelor şi a localităţilor urbane, de un nou peisaj cultural în care folclorul continuă să fie predominant şi în care rolul de organizator îl au fundaţiile culturale, instituţiile de educaţie. În noua viaţă culturală a satului şi oraşului, folclorul tradiţional trece printr-un intens proces de transformare. O serie de vechi deprinderi, rituri şi obiceiuri legate de practica tradiţională a muncilor agricole, spre exemplu, bazate pe credinţe şi superstiţii,  dispar, pur şi simplu. Alte obiceiuri, cum sunt cele prilejuite de sărbătorile de iarnă, cele din cadrul sărbătorilor de Anul Nou, colindele, pluguşorul, jocurile cu capra sau cu ţurca, cu ursul şi cu cerbul, străvechi urări de belşug şi viaţă fericită pentru anul care vine, se transformă în cântece de felicitare sau în manifestări spectaculare menite să dea mai multă culoare şi veselie petrecerilor, ele devenind bunuri de mare valoare artistică ale tradiţiei noastre culturale.

PREMII OBȚINUTE DE ANSAMBLUL „RAPSODIA HÂRLĂULUI”