ISTORICUL SCOLII


Orasul Hirlau este situat in partea de nord-vest a judetului Iasi, unde la mica distanta de aici se afla vestitele cariere de piatra de la Deleni, vestitele podgorii de la Cotnari, iar la mai putin de 20 km se afla remarcabile descoperiri arheologice de la Cucuteni, ceea ce dovedesc o straveche civilizatie pe aceste locuri, o straveche existenta a stramosilor nostri. Drept marturie ne stau Cetatea traco-getica de la Catalina Cotnari, datand din secolele IV - III i.Hr., precum si urmele de vietuire descoperite recent pe dealurile Basaraba, Dealul lui Voda, Dealul lui Cires - forme de relief care strajuiesc aceasta localitate.

Hirlaul a fost inca din secolul al XIV-lea unul din cele mai importante centre economice si politice ale Moldovei.

Aici, se afla la data de 1 mai 1384 Curtea Doamnei Margareta Musat, mama domnitorului Petru I Musat, data cand se dovedeste si prima atestare documentara a Hirlaului, printr-un act dat insusi de Petru I pe care il incheie " ... am dat aceasta carte in Curtea prea iubitei noastre mame" si datat 1 mai 1384.

Experienta unei curti domnesti, a unei organizari administrativ-militare presupune si existenta unui focar de cultura laica.

In vremea Doamnei Margareta Musat, forul tutelar al Hirlaului era vornicia de targ, iar mai tarziu parcalabia. Acestea au presupus dieci de cancelarie, inregistrari in catastife, consemnari de protocol, deci stiinta de carte.

Dovezi exista si merita a fi mentionate. Prima dintre ele se refera la faptul ca in registrul matricol al Universitatii din Cracovia (Polonia) figura la sfarsitul secolului al XIV-lea si inceputul secolului al XV-lea si un Matei din Hirlau, iar in lista studentilor moldoveni ai aceleiasi universitati se gaseste numele unui alt student hirlaoan, Petru Iacobi de Byrglow (Hirlau).

La Hirlau, Alexandru Lapusneanu infiinteaza, in timpul primei sale domnii (1552-1561), un Colegiu care va fi prima scoala laica de grad mediu din Moldova, la care se formau adevarati eruditi. Programa scolara prevedea cunoasterea limbii latine, a scriitorilor clasici latini, matematicile, logica si morala.

Dupa incendierea localitatii, Despot Voda muta Colegiul de la Hirlau la Cotnari, continuandu-se desfasurarea invatamantului in limba latina.

O activitate spirituala bogata desfasoara, dupa 1780, episcopul Amfilohie, retras vreme indelungata la Schitul din Zagavia, ale carui carti vor fi tparite mai tarziu de Mitropolia Iasilor. Este vorba de primul manual de geografie si primul manual de aritmetica, traduse din limba italiana.

Oficial, prima scoala la Hirlau este infiintata in anul 1856, dar abia in 1881 i se va construi un local de sine statator.

Scoala primara de baieti "Stefan cel Mare" functioneaza aici din 1881 pana in 1944. Actul de nastere al scolii este reconstituit dupa o parte a drapelului tricolor, cu prilejul serbarilor jubiliare din 1906. Pe drapelul care acum se gaseste in custodia Muzeului de istorie Hirlau se gasea scris: "1906 - al 50 - lea an de la infiintarea scolii". Localul pentru aceasta scoala s-a construit in gradina bisericii Sf. Dumitru, avea trei sali de clasa, o locuinta a directorului si anexele necesare bunei gospodariri.

Pe actuala fundatie a localului vechi al Scolii generale din Hirlau, In anul 1868 a luat fiinta Scoala Profesionala de Fete, prima din judet cu o sectie de croitorie, condusa de maistra Melania Costachescu, iar in 1894 i s-a adaugat si o sectie de lenjerie.

Pe actuala fundatie a localului vechi al Scolii generale din Hirlau, spre sfarsitul secolului XIX ia fiinta Scoala de fete cu doua sali de clasa.

In anul 1888 se va turna fundatia pentru patru sali de clasa, cu un singur nivel, iar in anul scolar 1927/1928 se inaugureaza alte patru sali de clasa, la etaj, cum se poate vedea si astazi.

Existenta minoritatii evreiesti, determina infiintarea in anul 1904 a Scolii israelito-romane pe actualul fundament pe care se afla atelierele, mai intai ale Liceului industrial, apoi ale Scolii Profesionale.

In perioada interbelica, Hirlaul cunoaste o adevarata efervescenta culturala, prin existenta unor cluburi si societati culturale, formatii artistice, biblioteci, a unui cinematograf, etc.

Reforma invatamantului din 1948 si cresterea demografica au determinat infiintarea in anul 1949 a Scolii generale de 7 ani, iar in anul scolar 1952/1953 ia fiinta, in actualul local vechi al scolii generale, Scoala Medie Mixta cu cl. I-X.

Anul scolar 1955/1956 este anul primei promotii care sustine examenul de bacalaureat la Hirlau. Incepand din anul scolar 1955/1956 se extind lucrarile practice in cele zece clase ale Scolii Medii, numarul orelor de practica ajungand la 6 saptamanal.

In anul 1958 Ministerul Invatamantului prelungeste durata scolii medii de la 10 la 11 clase.

In anul 1959 se da in folosinta noua cladire destinata Scolii Medii de la Hirlau, cladire numita de cei de azi, cladirea veche a liceului.

In conformitate cu hotararile Ministerului de resort, in anul 1965 Scoala Medie este transformata in liceu de cultura generala.

Procesul de industrializare impune desfiintarea liceelor real-umaniste si aparitia liceelor industriale. Asadar, in 1971 ia fiinta la Hirlau liceul industrial patronat de Ministerul Industriei Chimice care va cuprinde clase cu profil de chimie industriala, mecanica si mai tarziu se vor adauga noi profile: industrie usoara, industria lemnului, agrobiologie. Aceasta noua configuratie a invatamantului din Hirlau a determinat ca din anul 1995 sa ia fiinta o noua institutie de invatamant preunuversitar , Scoala Profesionala, care a preluat intreaga activitate de pregatire teoretica si practica.

In anul 2003, Scoala Profesionala isi modifica denumirea in Scoala de Arte si Meserii.

In anul 2006 printr-un O.M.E.C., Scoala de Arte si Meserii se transforma in Grup Scolar Tehnic.


In anul scolar 2011/2012, Grupul Scolar Tehnic se transforma in Liceu Tehnologic Hirlau.